(11 min. de lectură)
Cuprins
- Câteva sfaturi pentru SEO multilingv
- Care CMS este cel mai SEO-friendly pentru un site multilingv?
- Argument împotriva detectării locației și redirecționărilor automate
Dacă doriți să vizați țările cu limbi similare sau țările în care sunt utilizate mai multe limbi, acest lucru va prezenta câteva provocări serioase.
Doriți ca site-ul web să fie găsit în Google. Într-o strategie SEO standard, vă optimizați conținutul pentru o singură limbă: limba în care este scris site-ul. Uneori însă, doriți să vizați audiențe din mai multe țări, sau din regiuni cu utilizatori de limbi diferite. Deși audiențele sunt probabil similare, există întotdeauna diferențe. Când vă faceți site-ul disponibil în mai multe limbi și vizați în mod diferit anumite regiuni, realizați două lucruri:
- Vă extindeți audiența potențială;
- Vă îmbunătățiți șansele de a obține rankings mult mai bune în Google.
(Sursa imaginii - https://
Câteva sfaturi pentru SEO multilingv
Atunci când configurați un site web multilingv, există mai mulți factori de optimizare de luat în considerare.
Ca un bonus, elementele care contribuie la un SEO de calitate au potențialul de a îmbunătăți și experiența generală a utilizatorului.
Cele mai mari provocări în materie de SEO multilingv se leagă de doua deziderate majore:
- doriți să vă asigurați că oamenii au acces la paginile corecte pentru locația sau limba lor;
- doriți să evitați problemele tipice pentru conținut duplicat.
Vom trece acum, în secțiunile următoare, la prezentarea câtorva dintre cele mai bune strategii pe care le puteți implementa imediat. Menționăm însă că acest material nu este un ghid tehnic, scopul său fiind de a trasa liniile generale de strategie, nu de a prezenta modalitățile tehnice de implementare.
1. Domenii distincte, sub-foldere sau subdomenii?
Înainte de a putea decide dacă un domeniu distinct, un subdomeniu sau un subfolder sunt potrivite pentru site-ul vostru, trebuie să analizați factorii care determină necesitatea unui site multilingv:
- Țintiți diferite țări/
regiuni sau doar o comunitate multilingvă? - Intenționați să traduceți conținutul manual, sau să apelați la un sistem de traducere automată?
O dată ce vă dați seama de răspunsurile la aceste întrebări, puteți începe să alegeți ce format doriți să ia site-ul vostru.
De cele mai multe ori, recomandarea este să utilizați metoda ccTLD (domenii diferite tip Country Code – www.domeniu.ro si www.domeniu.com), dacă este posibil. Motivul principal este flexibilitatea sistemului construit, dar există și o notă relevantă de încredere adăugată pentru un vizitator care – din punctul său de vedere, va vizita un website din propria lui țară. Cel mai important dezavantaj în această metodă ar fi, însă, necesitatea construirii unor profiluri de backlinks complet separate.
Subdomeniile sunt de obicei privite ca site-uri web diferite - ro.domeniu.com și en.domeniu.com. Acest lucru înseamnă – într-o mai mică măsură însă față de metoda ccTLD, că vor avea valori SEO diferite. Din păcate însă, informațiile verificate legate de modul în care Google tratează subdomeniile sunt foarte puține și prea puțin clare.
Subfolderele nu au problema site-ului divizat (ca cele doua metode de mai sus). Chiar dacă nu este chiar recomandarea noastră, nu putem nega că această soluție este cea mai comodă, mai ales într-un setup WordPress cu arhitectură multilingual.
2. Utilizați URL-uri dedicate
Într-o soluție tip Subdomeniu, cel mai util este să utilizați atât căi de limbă (Path), cât și slug-uri traduse (partea din URL care desemnează adresa unică a paginii – în general respectând cuvintele din titlu):
- https://
www.domain.ro/ en/ hello-world - https://
www.domain.ro/ de/ hallo-welt
De ce etichete lingvistice (/
De ce căi traduse? Pentru o mai bună utilizare, dar posibil și ca element suplimentar de optimizare SEO.
Desigur, într-un model de ccTLD sau de subdomeniu, atenția rămâne doar pe traducerea slug-urilor.
3. Utilizați și setați corect tagurile hreflang
Site-ul multilingv încorporează mai multe versiuni ale aceleiași pagini, cu mici variații de conținut și, prin urmare, duc la o cantitate mare de conținut duplicat. Prin asigurarea unei implementări corecte a tagurilor hreflang, crawlerele motoarelor de căutare vor înțelege natura acestor variante de conținut și, astfel, veți evita orice probleme legate de conținutul duplicat.
Eticheta hreflang este folosită de Google și de alte motoare de căutare pentru a înțelege ce conținut să servească utilizatorilor din alte țări sau care vorbesc limbi diferite.
Fiecare pagină a site-ului care are și o versiune în altă limbă, trebuie să aibă etichete hreflang care indică toate versiunile.
Atributul hreflang "x-default" este utilizat pentru specificarea unei pagini care nu are nicio regiune sau limbă asociată cu aceasta. Acest lucru este utilizat în mod normal pentru paginile globale care servesc fiecare regiune sau limbă care nu este specificată în mod explicit în orice altă etichetă hreflang. Acest tag default trebuie să fie prezent în orice pagină care conține tag-uri hreflang.
Câteva greșeli frecvente în folosirea tagurilor hreflang:
- lipsa atributului Return (indiferent câte versiuni de tip multilingv /
multiregion are o pagină, toate acestea trebuie să conțină tagurile hreflang ale fiecărei versiuni); - utilizarea de tag hreflang pentru pagini care nu au alta versiune (metodă deseori folosită în încercarea de a restricționa accesul anumitor țări la paginile site-ului – modalitatea fiind însă incorectă);
- încercarea de a seta tag hreflang pentru o anumită țară, fără a specifica însă și limba (invers se poate).
4. Utilizați o singură limbă pe fiecare pagină
Poate fi tentant să traduceți doar unele zone ale unei pagini, păstrând însă comune alte părți în limba originală (elementele de design /
De aceea, uneori mergând chiar până la imaginile prezentate, este bine să traduceți tot – layout, meniu, elemente comune, nu doar textul propriu-zis.
5. Faceți keyword research distinct pentru fiecare limbă
Există două moduri de a face o traducere validă din punct de vedere SEO. O modalitate este de a traduce site-ul, iar apoi să optimizați noua versiune.
A doua metodă, și cea pe care o recomandăm, presupune identificarea inițială a cuvintelor cheie native fiecărei limbi pentru pagina in lucru, și construirea traducerii pe baza acestora. Iată o defalcare a acestei metode:
- Atribuiți 1-2 keywords țintă pentru fiecare pagină de destinație.
- Găsiți alte cuvinte cheie corelate în limba respectivă.
- Utilizați cercetarea cuvintelor cheie pentru a afla volumul căutării și dificultatea cuvintelor cheie în alte limbi.
- Asigurați-vă că includeți aceste cuvinte cheie cel puțin în Titlul paginii, Meta Description, Tagurile H1-6, etichetele Alt pentru imagini.
- Nu vă limitați la o simplă traducere a textului – rescrieți-l în jurul termenilor aleși.
- Țineți întotdeauna seama și de specificitățile și sensibilitățile locale.
6. Traduceți toate elementele, nu doar partea vizibilă
Pe lângă tagurile deja menționate (Title, meta description, H tags, alt tags), o pagină optimizată SEO conține și alte elemente - toate acestea trebuie de asemenea traduse cu atenție:
- Markup de date structurate (schema.org)
- Taguri Open Graph (utilizate în special pentru obținerea de rich snippets în platformele de Social Media)
În general – vorbind aici în special de utilizarea platformei WordPress, majoritatea inserțiilor necesare unui bun SEO se realizează prin intermediul unor pluginuri specifice, la alegerea acestora trebuie verificată întotdeauna compatibilitatea cu soluția multilingual aleasă – astfel încât să fie posibile fie setările în bloc separat pentru fiecare versiune lingvistică, fie modificarea individuală la nivelul fiecărei pagini.
(Sursa imaginii: https://
7. Nu utilizați traduceri automate
Guidelines-urile Google privind calitatea identifică ca motiv de penalizare site-urilor web care utilizează conținut automat. Aceasta include "text tradus de un instrument automat, fără revizuiri umane sau adaptare (curation) înainte de publicare".
Deci, dacă utilizați o soluție tehnică de traducere automată pentru a prezenta conținut în mai multe limbi, riscați ca Google să sancționeze site-ul pentru acest lucru.
Trebuie ținut seama însă - sau mai ales, și de punctul de vedere al utilizatorului. Traducerea automată este notorie pentru multitudinea de erori și pentru stilul robotic, lipsit de personalitate și de nuanțele subtile care fac parte obligatorie din construirea unei imagini de brand.
Dacă conținutul nu rezonează cu vizitatorii, îi veți pierde. Dar revenind la SEO, dacă nu treceți de rigorile motoarelor de căutare, cel puțin știți ca nu mai aveți ce vizitatori să pierdeți.
Care CMS este cel mai SEO-friendly pentru un site multilingv?
Alegerea noastră este, așa cum era probabil de așteptat – WordPress (și WordPress cu WooCommerce pentru site-uri de comerț electronic).
Nu vă speriați, nu vom începe acum să trecem prin toate avantajele utilizării WordPress în general. Aici dorim doar să identificăm câteva aspecte legate strict de site-urile multilingve.
Primul și cel mai important aspect: există o multitudine de plugin-uri disponibile care vă pot ajuta să configurați și să implementați totul de la A la Z. Puteți utiliza astfel de plugin-uri atât pentru a construi o structură multilingvă, inclusiv URL-uri personalizate și configurare Hreflang, cât și pentru a traduce totul, de la aspectul paginii și elemente la conținutul în sine. Nu uitați, aici ne referim la posibilitatea tehnică de a traduce texte și elemente de layout ale temei, nu la traducerea în sine, care decât să fie făcută automat, mai bine deloc.
Trebuie să alegeți un plugin care vă ajută să gestionați cu ușurință traducerile fără a face lucrurile inutil de dificile pentru utilizatori. Un astfel de plug-in va trebui să fie capabil să rezolve cel puțin aceste aspecte:
- traducere postări, pagini, pagini de produse și orice alt tip de pagini custom
- traducere categoriile, etichete, pluginuri și teme
- configurare URL-uri custom și SEO-friendly pentru fiecare limbă
- să gestioneze inserările de tag-uri hreflang
- să insereze în frontend instrumentele funcționale de schimbare a limbii de către vizitatori
Printre pluginurile care merită o verificare se regăsesc TranslatePress, WPML sau Polylang.
Argument împotriva detectării locației și redirecționărilor automate
Tehnic, utilizând anumite instrumente, prin detectarea locației IP a vizitatorului sau a setării lingvistice a browserului, site-ul web poate redirecționa automat vizitatorul către pagina de destinație corespunzătoare.
De exemplu, atunci când vizitați un astfel de site web în România, dar sunteți identificat ca non-român (prin IP, prin alte mijloace de localizare sau prin limba implicită a browserului), veți fi redirecționat automat către www.domain.ro/
Oricât de atrăgătoare ar părea această metodă, aduce mai multe inconveniente decât avantaje. De altfel, chiar și Google recomandă evitarea unor astfel de metode:
(Sursa imaginii- https://
Deoarece crawlerele folosesc în mod normal o adresă IP setată nu în țara site-ului vizitat, redirecționarea IP-urilor poate limita accesul acestora doar la zona de care aparține acel IP, în timp ce alte versiuni lingvistice pot să nu fie niciodată scanate și, prin urmare, să nu fie indexate.
Și din perspectiva utilizatorului, redirecționarea automată a IP limitează accesul la restul site-ului. Imaginați-vă cât de enervant ar fi ca un utilizator vorbitor de limba engleză care călătorește în România, și toate site-urile de acasă pe care le vizitează sunt redirecționate către versiunea în limba română.
În concluzie, cu o structura corectă, traducere corespunzătoare și hreflang setat ca la carte, aveți tot ce vă trebuie. Urmați instrucțiunile de mai sus, nu ezitați să puneți întrebări. Spor la treabă!
